I'm going back to the start!

Rasfoiam blogul, nu stiu daca exista expresia asta in general atribuita unei carti, atribuita si unui blog, probabil ca e, dar in fine, citeam asa printre articole, treceam de la unul la altul si ma gandeam. De fapt nu ma gandeam, ci imi aminteam de mine in perioada aceea, in ziua, ora si clipa in care scriam articolul respectiv. Imi amintesc de mine, cel care scriam des, uneori foarte des, dar imi mai amintesc cat de mult imi placea sa scriu. Nu ca acuma nu mi-ar mai placea, dar parca ceva s-a schimbat.

Ceva muzica...

Pentru ca ultimul mix pe care l-am facut pe blog, mi-a prins foarte bine, exact cand aveam nevoie sa ascult ceva care imi place fara intrerupere, am zis sa mai fac inca un playlist. Nu e nu stiu ce, doar niste melodii care imi plac foarte mult, pe care le ascult ori de cate ori am ocazia. Asta inseamna destul de des, credeti-ma.

Ca sa-l descriu asa, pot spune ca am selectat doar ce e mai bun, sau cel putin ce-am crezut eu ca este mai potrivit pentru tema playlist-ului. Dar care este tema playlist-ului, oare? N-as putea spune exact, dar muzica variata in general, totusi se intalnesc multe acorduri acustice de chitara, melodii vechi, noi, ciudate, normale, auzite si nemai-auzite, de unii probabil. Melodiile sunt mai mult sau mai putin sentimentale, dar imi place sa le numesc profunde, pentru ca reusesc sa fie mai mult decat ce ar parea la prima ascultare.

Ca artisti, sa va fac asa o idee, ar fi: Leighton Meester, Dan Black, Keith Urban, Ben Harper, Coldplay, Nirvana, Christina Perri si altii. Fara alte cuvinte, auditie placuta!

Festivalul Luminii la Cluj

Chiar vroiam sa scriu despre acest eveniment atunci, cand a fost, dar dintr-o coincidenta negativa, tot in perioada aia nu era internet in camin. De fapt, a fost cam "groasa" treaba asta cu internetul, serios. Sa nu ai internet in Cluj, chiar in Cluj, e ceva. Adica, am acasa la sat, in Rohia, dar in Cluj nu. Toata faza asta cu asa-zisul switch stricat a durat cam vreo luna, de nu si mai bine. S-a gandit cineva in cele din urma sa ne dea acces, nu ca ar fi reparat in sfarsit aparatura. Desigur, ca problema a fost mai mult asa, de impresie decat de caz.

Revenind la Festivalul Luminilor, care de altfel, trebuie mentionat a ajuns la editia a 7-a, va pot spune ca am fost super incantat de ce-am gasit acolo. Pentru mine acest eveniment a fost ceva nou, ceva ce n-am mai vazut pana atunci. Inainte de acest festival al Luminii, in urma cu o saptamana, in Parcul Central din Cluj, a avut loc o campanie umanitara organizata de catre studentii de la Universitatea de Medicina si Farmacie, prin care au aprins mai multe lumanari rosii in anumite forme. Si atunci a fost deosebit, dar nu chiar de amploarea festivalului Luminii.

Once - un film deosebit

Cred ca muzica este mai mult decat sunete si versuri in asa fel potrivite incat sa se auda frumos, cred ca este ceva mult mai presus, ceva fara de care viata ar fi mult mai banala si lipsita de sentiment. Are puterea de a ne schimba atitudinea, stare de spirit, de a ne face o zi teribila intr-una mai buna, de a ne schimba viziunea asupra lucrurilor si de a ne face sa intelegem intr-alt mod lucrurile ce ne inconjoara.

Spun lucrurile astea pentru cei care simt la fel cand vine vorba de muzica. Chiar in momentul acesta, cand scriu aceste randuri ascult muzica si e bine. E doar bine si nimic mai mult de atat. De altfel ma ajuta sa apreciez mai mult ce nu pot aprecia in mod normal, ma ajuta sa fiu mai tolerant si sa gandesc mai putin rational, vazand astfel mai frumos lucrurile. E un efect deosebit, mai ales atunci cand ii duci lipsa.

Probabil ca m-am aprofundat eu prea mult in ceea ce priveste subiectul asta, dar am fost impresionat de adevaratul subiect al acestui articol si anume un film deosebit, pe care l-am vazut cam de o saptamana si se numeste "Once".

Eu...

Nu vreau sa va mai amagesc cu scuze de tot felul, de fapt nici macar nu e corect fata de voi si fata de mine sa tot ascund ce e evident. Este evident, dupa cum probabil a-ti si observat, blogul nu prea isi mai are timp in viata mea si chiar daca, sa zic asa, am trecut peste aceasta "faza", nu-mi place aceasta trecere chiar atat de mult.

Pornisem interesant si chiar parea ca toate lucrurile vor urma un anumit curs, dar anumite bariere au impiedicat de fiecare data acest curs. Este ciudat cum constientizez de fiecare data aceste bariere, dar uit de fiecare data sa iau masuri, probabil ca aici este principala problema. Aici se intampla ca partea reala si banala a lucrurilor sa-si faca numarul si urasc treaba asta.

Urasc ca toate se bazeaza pe realitate, urasc ca realitatea pune piedici atunci cand ea nici macar n-ar trebui pomenita, dar asta e, vorba unora, asa e viata. Cel mai mult urasc ca-mi pierd valorile. Simt valoarea timpului, dar tot asa vad cum trece pe langa mine fara ceva important, trece si eu stau, asta urasc cel mai mult. As vrea sa fac atatea, dar ajung sa nu fac nimic. Barierele astea...

Un lucru stiu clar, nu mai sunt cine eram ieri, insa nu-mi pot da seama daca e de bine sau daca e de rau. Si totusi parca balanta inclina mai mult inspre rau...

Cum te ajuta confesarea?

Cine ma cunoaste stie ca nu sunt o persoana prea religioasa, dar nici nu ma dau inapoi atunci cand vine vorba de credinta. Personal, am propriile mele principii care cred eu, constituie esenta crestinismului in adevaratul sens al cuvantului.

Citeam ieri un articol, nu mai stiu pe ce blog, legat de credinta, unde, autorul spunea ca in saptamana mare, ar fi bine sa iertam si sa fim mai buni cu cei din jurul nostru si ca el nu va tine post in aceasta saptamana, ci va face doar ce a mentionat mai inainte. Considera el, ca ar trebui sa fie suficient pentru aceasta iertare a pacatelor.

Traieste clipa !

Am observat la o multime de persoane o neglijenta a ceea ce inseamna clipa traita. Adica persoane, care nu neaparat ca nu apreciaza anumite momente, doar ca nu le apreciaza indeajuns, au intodeauna pretentia de mai mult. Da chiar si atunci, cand acel mai mult se produce pastreaza o anumita aroganta, spunand ca daca ar mai fi fost si altceva, cineva, undeva, etc, altfel era. Aroganta, care banuiesc eu, ca isi are originile din ego-ul lor personal, ego, impenetrabil de normalitatea si banalitatea anumitor evenimente. In fine, aceste persoane reusesc sa transmita multor aceasta aroganta facandu-i nemultumiti de orice si intodeauna cu o parere modesta, comparand cu ce ar fi putut fi mai interesant.

Long time, no see...

Mi-e asa rusine, nu alta. N-am mai scris din 8 martie nimic, nimic. Nu pot sa va dau un motiv concret, pentru ca nici eu nu-mi dau seama cat de repede a trecut vremea si cum am ajuns sa ignor blogul. O scuza penibila, dar cat se poate de adevarata ar fi lipsa de dispozitie pentru scris. Stiu ca era mai demult leapsa aia, in caz de lipsa de inspiratie sa faci niste pasi in spate, sa te uiti pe fereastra si sa incepi un articol cu ceea ce vezi, dar sincer acum, chiar asa n-am sa ajung. Mi-am propus sa scriu cand am intradevar ceva de zis.

Despre cate s-au petrecut in ultima vreme, o luna, de fapt mai bine de o luna, s-ar putea scrie romane intregi, dar ca sa nu par atat de ignorant fata de ceea ce se cheama blog, aflati ca nu mi-au stat doar dispozitiile in cale, ci si factori care nu mai depind de mine. Bunaoara, lipsa de internet din camin, sau, ia uite unul tare, un laptop virusat. Ar mai fi si ceilalti factori sociali, inevitabili, care trebuie parcursi cu bune cu rele, iar daca iti mai si ocupi timpul asa, te afli presat de-a dreptul, iar normal, ultimul lucru la care iti sta capul, e sa scrii pe blog.

Stiu ca acum incerc sa ma scot, tot amagindu-ma, dar in mare, asa a fost. Ba chiar, m-am distantat mult de lumea virtuala, ca sa-i zic asa. Lipsa de internet si compensarea celorlator lucruri, m-au facut sa-mi pierd interesul pentru ceea ce inseamna online. Aici includ si blogul, pe langa celelalte, Facebook, Twitter, Gmail, etc. Totusi asta nu m-a facut sa ma debarasez total de online. De blog imi pare cel mai rau, pentru ca de multe ori simteam nevoia sa scriu ceva, sau imi venea o idee care o si vedeam articol, dar factorii de mai sus au impiedicat fructificarea acestoara. Sper ca de acuma sa fiu mai responsabil si sa ma ocup mai des de acest blog.

Pentru cei cativa, daca mai sunteti si aceia, sa ne recitim ca pe vremuri...

8 Martie

Ce repede trece timpul anul asta. Nici n-a fost bine Revelionul si deja e luna Martie, dar ce sa mai zic ca e si data de 8 deja, nu? Oricum o zi foarte frumoasa, insorita si placuta, as putea spune la fel de frumoasa pe cat este insemnatatea acestei zile, asa cum o stiu eu de mic.