La multi ani Dana!

De cand am inceput cu blogul asta am avut o dorinta arzatoare sa-mi exprim parerea. Modul care mi s-a parut cel mai interesant atunci, dar care inca mai prezinta acelasi interes este blogul. Mi-am zis: "De ce nu?". Si uite asa am creat acest blog pe un subdomeniu blogspot, ca e gratuit de la google, si asa a inceput povestea. Eram stangaci, scriam fraze fara sens, greseli, si multe alte stangacii din partea unui doritor de exprimare. Si acum mai am defecte din astea, dar incerc sa le remediez cat pot si ma chinui un pic mai mult acum ca spacebar-ul imi da rateuri cam des;))



De la o vreme ma gandeam sa las balta blogul. Mi se parea ca sunt singur, ca vorbesc de unul singur. Nu aveam nici un comentariu, nici un urmaritor si nici un abonat. Chiar daca numarul de articole crestea, mie-mi disparea entuziasmul acela de a scrie, si ma indepartam usor de chestia numita blog.

Am descoperit FeedBurner-ul si ca tot omul mi-am pus buton de abonare la Feed. Am mai scris eu ce-am scris, zic ia sa vad daca am vreun abonat. Un sentiment de satisfactie ma cuprins cand am cvazut ca nu am doar unul, ci am 6 abonbati. Acela a fost un fel de impuls care m-a facut sa scriu in continuare. Dupa o vreme numarul abonatilor crestea pana pe la vreo 15, apoi iar scadea si tot asa. A fost din nou o perioada de cugetare in privinta continuitatii blogului.

Am mai scris eu ce-am scris, iar intr-o zi am vazut un clip pe YouTube. Era ceva despre ajutoarele trimise in Haiti, in care din cauza imbulzelii create de isteria ajutoarelor, un copil este accidentat sau ranit, nu mai stiu. In orice caz, m-a determinat sa scriu articolul asta: "Haiti....".

Apoi dupa ceva vreme a aparut comentariul urmator, la acelasi articol:

I-am explicat eu pe urma ca Oana e de fapt numele meu de familie si Cosmin prenumele, dar nu asta conteaza. Acele cuvinte mi-au dat incredere sa scriu un nou articol, apoi inca unul, apoi inca unul si tot asa. Nu stiu cum de mi-a gasit articolul la vremea aia pentru ca n-aveam page rank si nu-mi amintesc sa-l fi inscris in directoare. Cu aceasta dilema imi permit sa-i pun o intrebare directa Danei: Dana, unde m-ai gasit?:))

Oricum, vreau sa-i multumesc din suflet Danei ca mi-a dat atunci acel impuls de continuitate si pentru ca a apreciat articolele mele, in conditiile mai slabe sau mai bune in care se prezinta si pentru ca m-a promovat prin multe mijloace. Un sincer multumesc:).

Dinca Dana  (Facebook)

Si tot cu aceasta ocazie, vreau sa-i urez Danei unul dintre cele mai sincere La Multi Ani pe care-l primeste:D,pentru ca stiu ca-i ziua ei, azi pe 22 septembrie. Pe langa La Multi Ani iti urez multa sanatate, ca-i mai buna decat toate si in mod neaparat: multa fericire atat in viata ta, cat si a familiei tale.

Va rog sa-mi scuzati greselile, dar e o ora tarzie, iar eu mainainte am venit de la activitatea prestata si in articolul Dupa Fapta si rasplata part. 2, adica "uleiat" la Pensiunea Maria. Cititi articolul sa nu intelegeti ceva gresit:)). 

P.S. Dedicatie de la Sir Paul McCartney pentru tine!:D Feel privileged:)