Si-am taiat porcu'

Exact. I-a sunat ceasu' in dimineata asta. Treaba a fost planificata, precum un asasinat de anvergura internationala, cu doua zile inainte. Motivul a fost urmatorul: A venit si Cosmin de la Cluj si ii numa bine ca el luni nu trebuie sa mearga, ca nu are numa Pedagogia si poate fenta, ase ca Hai sa taiem porcu luni! Ce sa mai zici? Cand cineva iti face o astfel de propunere, si acel cineva sunt, parinti tai pe deasupra, api nu tare poti refuza oferta. Scuzele sunt de prisos in astfel de situatii;))

De pe Facebook, in "real life" :Guitar Night

Ce va spune numele de "Guitar Night"? Probabil ca majoritatea dintre voi va ganditi ca este vorba despre o noapte a chitarei, sau noaptea chitarilor, nu? Ei bine, adevaratul sens al "Guitar Night", este cum sa te distrezi memorabil, ieftin si foarte tare. Cel putin acesta este sensul expresiei pe care l-am adoptat eu dupa ce am realizat un astfel de eveniment.

Totul a inceput pe Facebook. Navigham asa, fara sens, cand descopar sectiunea "Evenimente", unde, in mod normal aveam o gramada de invitatii la tot felul de pub-uri, cluburi, prezentari, etc. Zic in mod normal, pentru ca la opt sute si ceva de facebook friends, primesti inevitabil o gramada de invitatii la tot felul de chestii, pe care  in mod probabil, nu o sa le onorezi. Totusi mi se parea destul de interesant acest concept si totodata observam foarte bine practicabilitatea serviciului.

Sa gandim in felul urmator: Vrei sa dai o petrecere de aniversare/ promovare/ logodna/ etc. Te gandesti pe cine vrei sa inviti. Te apuci de telefoane, eventual trimiti un e-mail sau o scrisoare, io stiu. Sa zicem ca te-ai gandit la 50 de invitati. Bun, dar apoi realizezi complexitatea actiunii: Ba, n-am numaru' lu' asta!,  Oare care o fi adresa lu' asta?, Hii, nu mai am credit!, etc. Scenarii, dupa scenarii.

Nu-i corect !

Vineri dimineata, realizez ca m-am trezit, insa din cauza "inertiei" somnului ;)), mai aman trezirea cu inca vreo 10 minute. Stateam asa in pat, mult prea comod ca sa-mi fac curaj sa ma ridic si realizez dintr-o data ca azi trebuia sa plec acasa cu autobuzu' de la ora 9' 20.

Ma trezesc mai mult disperat sa vad cat e ceasul. Apuc un telefon din camera, nu mai stiu al cui era si vad ca ceasul era 9 fara un sfert. Stau si analizez: "Mai, apuc oare? Pana fac un dus, pana ma schimb, pana ma duc in statie, pana vine 9-le care merge la gara, pana ma duc de la gara la autogara..Apuc pe dracu:))" Imi pusesem in plan sa ma trezesc pe la vreo 8, dar din cauza unei seri mai speciale:D, mi s-o dereglat ceasu' biologic, care trebuia sa ma trezeasca. De cele mai multe ori ma trezeam fara alarma de la telefon. Era suficient ca seara sa-mi induc ideea ca trebuie sa ma trezesc devreme in dimineata urmatoare si gata. Ma trezeam asa pe neasteptate, ca si cum un vis s-ar fi incheiat brusc, iar cand ma uitam sa vad cat e ora, observam ca peste cateva minute urma sa sune alarma. Deci uneori eram mai rapid decat alarma:D.

La magazinul de Instrumente

Se face ora 16, dar mai trebuiau inca 20 de minute ca sa fie asa. Eu, impreuna cu Voshpy, terminam cu facultatea pe ziua aceea. Cine-i Voshpy? O sa vi-l prezint mai tarziu. Mergand pe alea facultatii impreuna cu inca doi colegi, alternam subiecte idioate care inevitabil ne starneau rasul la toti. De obicei foamea isi facea simtita prezenta , dar atunci nu era valabil.

Stop The War

 Continuand povestea cu Youtube, inceputa in articolul asta, vreau sa va arat un clip la care am pus mult suflet atunci cand l-am facut. Bine, tot ce-am facut eu a fost sa montez niste filmulete si niste poze, intr-o anumita ordine, astfel incat sa dea un efect vizual puternic. Nu stiu daca am reusit pe deplin, insa pot spune sincer ca am lucrat cu "sufletul" cand l-am realizat.

Clipul este despre conflictele din Gaza si a fost publicat pe Youtube la data de 20 februarie 2009. Era chiar in perioada aceea a conflictelor, cand nimeni si nimic nu parea sa opreasca acest razboi. Vedeam zilnic la stiri cum zeci de oameni nevinovati isi pierdeau viata din cauza unor neintelegeri politice. Ma simteam intr-un fel marcat de situatie si simteam nevoia sa fac ceva, macar in memoria celor care si-au pierdut viata in acele lupte.

Pun aceasta responsabilitate pe seama sensibilitatii majore pe care o am, care de cele mai multe ori ma face sa imi pese de anumite lucruri. Mie imi place cum a iesit, si alor mei le-a placut, pentru ca fratele mai mic m-a dat de gol zicandu-le "Mami, Cosmin nu ma lasa la calculator ca tot face filmulete" :)). Asta a fost destul incat sa le starneasca curiozitatea.

Mesajul clipului e simplu: "Stop  The War!", insa de efect. V-as ruga sa ignorati in mare greselile gramaticale si altele. Eram mai strain cu engleza pe vremea aceea;))

Chefless

Asa m-am simtit de rau ieri si ce era cel mai naspa era ca habar n-aveam care era cauza acestei stari. Nu m-am simtit rau in sensul fizic numai, (pentru ca ma durea un pic si capul;))), ci mai mult in cel psihic. Adica eram cam lesinat ieri. Ce era si mai ciudat este ca nimic nu prevestea starea aceasta. Ieri a fost o zi chiar minunata pana cand m-a luat o depresie din aia urata.

Nimic nu parea sa-mi schimbe starea si sa ma faca sa-mi revin. Era o situatie pe care nu doresc sa o mai experimentez prea curand. Si totusi oricat de prost m-am simtit, un lucru simplu m-a ajutat sa readuc soarele pe strada sperantei.

Memories...Hilary Duff

Ma uitam asa prin arhiva blogului si vad ca nu v-am povestit de Hilary Duff. Deci e o poveste lunga, dar am s-o scurtez pe cat posibil. Totul a inceput.....aaaaaa...nu mai stiu cand:)).

In orice caz a fost in urma cu vreo 2 ani, parca. Era o seara faina, iar la TV era filmul "Raise Your Voice". Film interesant din cap pana in coada. As putea spune ca a fost destul de profund acel film. Nu de alta, dar dragostea frateasca este un subiect prezent si in viata mea, iar filmul abordeaza foarte delicat acest subiect, avand un final in care apogeul il prezenta melodia cantata de tipa aia, nu stiu cum o chema in film, dar in realitate era Hilary Duff, pentru fratele ei mort intr-un accident de masina. O melodie care si acuma o mai fredonez din cand in cand.

La multi ani, Mnemosyne !

Se pare ca in urma cu un an si cateva zile, mai exact pe data de 17 noiembrie 2009, a luat nastere blogul Iuliei: Mnemosyne. N-am remarcat decat astazi, datorita lipsei de internet din camin, dar, cu toate ca am intarziat, doresc sa-i adresez un sincer "La Multi Ani" si cat mai multe articole interesante, asa cum ne-a obisnuit pana acum, de altfel :D.

Song of the Day: Love the way you lie [Part II]

Daca inca de cand a aparut, melodia "Love the way you lie", a reusit sa se impuna in toate colturile lumii prin topuri si preferinte, iata ca Rihanna si Eminem au lansat o asa zisa, parte a doua a melodiei. Dupa un succes rasunator, partea a doua este binevenita. Incepand cu un stil mai soft si cu o tenta de pop-dance, cea de-a doua parte este mult mai sentimentala si pune mai mult in valoare vocea Rihannei, care e atat de placuta, incat era pacat ca singura parte in care s-o auzim, sa fie refrenul. Mie, persoanl acest lucru imi place foarte mult.

Sincer, mi-era dor de o melodie sentimentala si blanda din partea Rihannei, inca de la Russian Roulette, care mi-a placut in mod deosebit si care inca imi place si o fredonez din cand in cand, in disperarea celor din jur:)). De Eminem ce sa mai zic. Demonstreaza cu fiecare ocazie suprematia incontestabila pe care o are in lumea rap-ului. Daca in prima melodie Eminem predomina, in Love the way you lie part. 2, s-au targuit mai bine cei doi, astfel incat fiecare are cam "jumatate" din melodie. Si e mai bine asa. Putem vedea povestea din doua perspective: cea feminina si cea masculina.:D

Apa

 

“Water is life's mater and matrix, mother and medium. 

There is no life without water.”

Acest documentar pe care am sa vi-l prezit in cele ce urmeaza, s-ar putea sa-ti dea peste cap orice conceptie pe care o aveai inainte, nu doar despre apa, ci si despre ce inseamna cu adevarat energia. La mine a functionat pe deplin. Nu doar ca acest documentar m-a lasat "gura casca", pe toata durata lui, dar mi-a si oferit niste informatii cu privire la credinta si ce poate fi ea pana la urma.

My Notebook

V-am promis in articolul "La facultate"ca va prezint laptopul pe care mi l-am achizitionat. De fapt, nu eu l-am achizitionat, ci parintii mei, asa ca toate multumirile merg inspre ei :).

Este vorba de un HP, model 620. Asa simplu si nimic mai mult. Stiu ca de obicei laptopurile au nume de genul: MX4657RTB658UY, dar asta e o exceptie. E un detaliu mai putin semnificativ, dar mie imi place ca numele e simplu si usor. De fapt, cam asa e tot laptopul per ansamblu. Dar asta in cele ce urmeaza...

The Social Network

The Social Network este cel mai recent film pe care am avut ocazia sa-l vad. In ciuda asteptarilor acest film m-a surprins din toate aspectele sale. Recunosc ca nu stiam prea multe despre povestea prin care s-a nascut Facebook, iar nici de Mark Zuckerberg nu auzisem foarte multe, insa cu toate acestea Facebook-ul face parte din viata mea, intr-o anume masura, normal, iar chestiile astea cam trebuia sa le stiu. Shame on me;))

La facultate...

In sfarsit, doar eu si minunatul tablou de bord Blogger, a carui lipsa i-am simtit-o din plin. A trecut ceva vreme de la ultimul articol, insa aceasta lipsa indelungata mi-a permis sa-mi constientizez mai bine situatia si sa fac un bilant la cum au parcurs lucrurile pana acum. Am reusit, in cele din urma sa-mi cumpar un laptop, insa greu, cu multe insistente asupra parintilor;)) si cu multe discutii. E ieftin si bun, dar asta nu prea conteaza. Important e ca a aparut si asta pana la urma. Oricum o sa vi-l prezint intr-un articol urmator:D.