Traieste clipa !

Am observat la o multime de persoane o neglijenta a ceea ce inseamna clipa traita. Adica persoane, care nu neaparat ca nu apreciaza anumite momente, doar ca nu le apreciaza indeajuns, au intodeauna pretentia de mai mult. Da chiar si atunci, cand acel mai mult se produce pastreaza o anumita aroganta, spunand ca daca ar mai fi fost si altceva, cineva, undeva, etc, altfel era. Aroganta, care banuiesc eu, ca isi are originile din ego-ul lor personal, ego, impenetrabil de normalitatea si banalitatea anumitor evenimente. In fine, aceste persoane reusesc sa transmita multor aceasta aroganta facandu-i nemultumiti de orice si intodeauna cu o parere modesta, comparand cu ce ar fi putut fi mai interesant.

Aceste persoane ar trebui sa invete mai mult sa aprecieze simplitatea lucrurilor si sa-si aminteasca ca istoria se scrie acum, iar cei care au scris istorie mai demult, nu s-au gandit la ce ar fi putut fi in acel moment, mai grozav decat se intampla atunci, nu, ci au facut totul posibil pentru ca acel moment sa apara in manualele de istorie, oricat de simplu si de banal a fost, a ramas in memoria multora.

Ar putea parea cam deplasata fraza de mai sus si cam superlativa, insa nu m-am referit chiar la o istorie propriu-zisa, dar in principiu momentele memorabile se nasc din lucruri simple, neasteptate si neplanificate. Spun asta, pentru ca mi s-a intamplat de multe ori ca astfel de chestii neplanificate sa fie iesit din comun de interesante si de memorabile. Nu pot nici sa spun, ca gata, eu sunt ala care face din nimic ceva superlativ, nu, dar imi place sa ma bucur pe cat pot de ce am, ce fac si ce sunt. Si da, sunt momente in care si eu imi doresc mai mult si chiar sunt constient ca s-ar putea mai mult, dar nu se cuvine in unele momente sa pretinzi mai mult cand te poti folosi in modul cel mai bun de ce ai atunci. In fond, doar asa ne putem petrece timpul la maxim scotand ce e mai bun din orice facem.

Scriind aceste randuri, mi-am adus aminte cat de mult apreciez sa ies la o bere si sa ma bucur de fiecare inghititura avand alaturi compania potrivita si atmosfera ideala. Si normal ca melodia lui Billy Currington mi-a venit prima data in gand, mai ales refrenul memorabil.




Si aceasta melodie a lui Horia Brenciu, pune in evidenta lucrurile simple...



Asadar, ce-ati invatat voi azi, dar mai ales eu in ultima vreme? Exact.